Solstiţiu

În ziua care era cea mai lungă
avea pasul rar şi purta rochia
cu multe poteci albăstrii
pe o câmpie întinsă.

Era genul de situaţie-n care
alegeai un ruj strident  fără vreun risc
- chipurile avuseseră vreme să se bronzeze,
întreaga după-amiază ceva ca un leu
umblase încolo şi-ncoace, până plecase.

Iar seara putuse să se-ntindă-n tot patul,
să adoarmă târziu şi să se simtă frumoasă
în felul în care plaja intră în mare.

Las Vegas

Era în vremea când aşteptam macii să se ivească
iar serile aveau loc în pahare din sticlă foarte subţire;
ploaia cădea ca şi când ai fi aruncat zarurile
fără să ştii să le prinzi.

O priveam cum stă atentă în intersecţie,
ridicându-se să prindă un murmur de pe sandalele înalte de plută;
în clipa în care picăturile au tăcut
paşii ei împărţeau printre faruri jetoane
şi zâmbete roşii la semafor.

Faraonul

Lui îi plăcea să se joace cu brăţările mele
- fără să-mi spună vreodată, mă trezeam cu câte-o piramidă de-argint
şi o ţineam ascunsă-ntre palme
vreme îndelungată.

Ne-am revăzut tot mai rar
- ştiam că ce se-ntâmpla nu ne va da vreun răgaz -
reuşiserăm să punem totul la adăpost.

Parfumurile ei

Parfumurile ei erau pentru că-i plăceau
dovezile certe
şi nu putea spune altfel
despre florile din locurile îndepărtate
unde cu toţii ştiau că nu pusese piciorul.

Parfumurile ei erau şi pentru că-i plăcea
să adoarmă uşor
şi să şadă în aburul ei, prin târguri şi pieţe,
lumea o credea probabil cochetă
când nu dădea prea multă atenţie
decât vreunui flacon transparent.

Parfumurile ei erau pentru că cel mai mult îi plăcea
să-şi ridice braţele în aer,
copilăria şi-o petrecuse printre fluturi,
taina ei era că le amuşinase subsorile.


...

Degetele

Atunci frica mea a înflorit într-un buchet de gladiole albe
-mi s-a părut de-a dreptul regală puterea corolei,
aşa că mi-am plecat umerii.

În încremenire am simţit mişcare-
-degetele mele, singure,
prinseseră ceva mătăsos între inelar şi arătător.

Poala sari-ului tău se dezmierda sub mângâierile mele
-oh, ce naivă eu, să nu-mi dau seama
că în ziua aceea ţi-ai împletit coroana
cu gladiole albe.


...

Univers subacvatic

Ofelia îşi depăna cântecele
lăsând în cadă
rochiţele colorate.

Ele săreau, sprinţare,
apoi se învârtoşau,
şi Ofelia le amesteca,
râzând cu degete transpaente sub apă.

Se asortau flori şi culori,
tivurile îşi găseau perechi efemere.

Fata însă plecase în grabă -
- Hamlet primise răspunsul la întrebare -
uitând robinetul deschis.


...

Trântorul stupului

Panselele, narcisele, margaretele,
la fel, mărgăritarul, bujorul sau vioreaua
- de chestii dintr-astea stridente
am eu nevoie ca să învăţ:
- să fiu atent şi să meditez
- să fiu mândru şi să îmi dau seama
- să fiu vigilent şi să pot alege
- să fiu delicat şi să curg în stropi
- să fiu pudic şi să înfloresc
- să fiu vesel şi să plec în albastru.

Îmi pare rău
că vă scriu aceste rânduri pe o coajă de fagure
- în ultima vreme, Regina
îmi dă ceară cu zgârcenie -
- ca să nu mai vorbim de miere.


...

Mylady IV

În aşteptarea mea,
doamna culege scoici
şi scrie papirusuri verzi.
Eu merg spre destinaţii necunoscute
doar fiindcă
povestea este scrisă de mâna ei
şi perla îi străluceşte la gât.


...

Mylady III

Pentru Roxana,una dintre zeiţele despre care scriu, La Mulţi Ani!


În seară
doamna îmi devine o umbră albastră,
rochia albă i se revarsă
în scrinul ceruit
-şi ea e mirată,
şi eu mă strecor între mobile
cu tăcere să-i reglez respiraţia.

...

Macheta

(Iubita
cu genele închise
în adâncitura claviculei mele).

Noaptea
îmi dau seama
că trebuie să-i construiesc o nouă casă-
-clavicula mea a devenit prea strâmtă
pentru întinderea somnului ei.

Îi trebuie sere, şi papagali,
un paj să-i deschidă uşile.

Un pietrar
să-mi dăltuiască noi oase.

În timp ce ea doarme,
şi se întinde în somn.

...

Mylady

Ea
se uită la lucruri
de departe.
Mereu proaspete, zornăitoare
lucrurile se îmbulzesc
să o slujească.

Ea
se uită la mine
ca şi când ar privi
prin găurile unei site.

Doamna mea îşi ridică sprânceana
peste regatul ei de paie.

Rochia zeiţei

Azi,
te-am văzut, iar, pe cer,
rochia îmi dezgolise pulpele,
strângeam geanta cu pumnii,
păstram distanţa contemplării tale.

Pentru că
îmi place mai mult să te contemplu,
eşti frumoasă acolo,
îmi strâng geanta cu pumnii.