Vara era prea rece, după cât aşteptaseră,
umerii sub umbrele se rostogoleau ca-n Utrillo;
s-au întâmplat, de asemenea, lucruri purtând cu sine ghemotocul acela
care se mişcă încolo şi-ncoace când nu poți face rost de un poncho-n octombrie.
Şi totuşi, pe lângă tine treceau una, şi imediat alta
femei cu împletituri imposibile,
iar parcul se comporta tot timpul ca o pădure plină de rouă
unde, la o pensiune în care ai la discreție plăcintă cu afine
adormi fără să ştii când, între cearşafuri scrobite.