Parfumurile ei erau pentru că-i plăceau
dovezile certe
şi nu putea spune altfel
despre florile din locurile îndepărtate
unde cu toţii ştiau că nu pusese piciorul.
Parfumurile ei erau şi pentru că-i plăcea
să adoarmă uşor
şi să şadă în aburul ei, prin târguri şi pieţe,
lumea o credea probabil cochetă
când nu dădea prea multă atenţie
decât vreunui flacon transparent.
Parfumurile ei erau pentru că cel mai mult îi plăcea
să-şi ridice braţele în aer,
copilăria şi-o petrecuse printre fluturi,
taina ei era că le amuşinase subsorile.
...
una dintre cele mai romantice poezii ale tale :-)
RăspundețiȘtergereşi fluturii, ah, şi acele flori din tărâmuri necunoscute...
ce s-a potrivit capacul acela înflorind spre roz-liliachiu cu întreaga vrajă ţesută de tine :-)
romantice,draga?dar ce inseamna asta,mai precis?:)adica nu zic nu,pana nu imi explici:)
RăspundețiȘtergeredar trebuie sa recunosc,dincolo de toate,ca este una dintre poeziile pe care mi-a facut cea mai mare placere sa le scriu.nu a iesit rafinata,toata,cum o visam,strofa a doua e slabuta,dar nu pot trece,critic,peste ceea ce simt eu cand spun"flacon transparent",de exemplu,de acolo.ma gandesc ca poate seamana cu alte poezii,eu nu le cunosc,insa ma gandesc,fara pic de emfaza,la faptul ca este,da,un fel de vraja faptul ca cineva se poate cufunda in miresmele aproape indicibile ale olfactivului,iar daca o poate transmite si altora,treaba lui pe acest pamant este gata.
desi,repet,as fi visat mai mult in ceea ce priveste potentialul sugestiv al limbajului folosit de mine.
si nu stiu cati ar fi putut zari ivindu-se vraja in rozul-liliachiu;este un test de sensibilitate,as zice:)