Peste zi umbrelele erau roșii,
citise un poem despre boabe de chihlimbar pe podea
seara stropii îmbibaseră ramurile negre de sub ferestre
( la un moment dat, un parfum
despre care ar fi pus chezășie ).
În noapte, gestul larg al cerceilor
și ceva nedeslușit, un anotimp în satin
murmurând o rugă dincolo de vitralii.
