Casa aceea

În casa aceea stăteam
când nu ne gândeam că e o poveste
şi ne strângeam atât de firesc împreună
- eram toţi.

Pe-atunci puteam vorbi sigur despre orice
- ştiam foarte clar ce înseamnă vacanţă,
ordinea operaţiilor, ce-a vrut să spună poetul;
pe-atunci, toate fetiţele erau roşii, băieţeii - albaştri
şi, clar, cel mai frumos erai când erai alb ca zăpada.

Şi-atunci, la fel ca şi-acum,
ştiam că-i totuna a uita cu a-ţi aminti
- numai că acum e mai greu.


...

Vara

Voiam să culegem mere în octombrie
şi ne ridicam privirile spre pomi
ne-am ajutat cu mâinile noastre subţiri,
ne ţineam scăriţa, aşa văzuserăm pe plantaţii.

Iarna a fost grea în anul acela,
ne încălzeam degetele în apă caldă
şi le bandajam, în zilele de ger.

De aceea primăvara eram oarecum pregătiţi
- şi am ieşit cu bicicletele printre oameni
- câteva căzături nu sperie pe nimeni, spuneam.

Numai că vara s-a împrăştiat peste tot ceva lipicios,
merele erau crude, apa caldă ne înnebunea
şi nici cu bicicletele n-am reuşit să mergem prea departe.

Ar trebui să uităm.


...