sâmbătă, 1 februarie 2014

Poveste printre fulgi





S-a întâmplat într-o noapte de iarnă,
cu foarte mulţi fulgi,
cu un om care sărea peste temelia unui om de zăpadă
şi cu un om de zăpadă.


Omul care se pricepea ca nimeni la tumbe
îi făgăduia celui care îl asculta cuviincios
un trai subţire, ca imediat ce ai făcut baie:
mirosul de mărgărit, să poată afla sticla,
un halat căruia să-i şoptească la fel ca iubitei
"Ce mult mi-ai lipsit!",
vârful degetelor şi tălpile - prinse-n perniţe.


La toate acestea, cel care încă nu putea să îmbrăţişeze
i-a răspuns cu o reverenţă din temelie
- cel puţin aşa mi s-a părut, printre fulgi.





2 comentarii:

  1. am si eu o imagine cu o casa rosie, ingropata sub zapada, ca a doua! :-)

    si cine isi putea imagina ca iarna aceasta va fi atat de bogata in povesti :-) ma gandesc cata infinita tandrete pentru faptele lumii iti trebuie sa gandesti acest dialog printre fulgi, sa surprinzi reverentele unui om de zapada. te intrebi cum mai poate fi zapada, cand inima este atat de calda, revarsand atata duiosie!
    :-)

    RăspundețiȘtergere
  2. si cate inca nu s-au spus,ma gandesc acum,in ultima ei zi-a iernii,vreau sa spun.
    iar povestea este,dupa cum cred ca deja intuiesti,adevarata: ninsese foarte puternic, si ,uitandu-ma pe fereastra,am vazut un om-nu era copil sigur-care se juca, sarea peste temelia unui om de zapada pe care il facuse, nu iti imaginezi cat de ireal era totul, intuneric in rest,doar zapada si omul acela,singur in noapte,cum sarea el ca un iedut si radea,radea nebuneste, nu am mai vazut de atata timp,si oricum e un spectacol rar, un om cu atata voiosie in el, m-am uitat bine,nu imi venea sa cred ca nu este un copil...a fost printre cele mai frumoase lucruri pe care le-am vazut eu vreodata,nu exagerez, de aceea am si spus ca aceasta poveste imi este draga cum nu imi este alta din orice as fi incercat sa descriu,amintirea asta este pentru mine ca un izvor.
    si nu stiu daca iti trebuie tandrete, ar fi frumos sa spun asta despre mine fara nicio indoiala: cum spun adesea, trebuie,cred,doar sa fii atent , sa te uiti in jurul tau bine de tot,sa iti fixezi privirea pe ceva,pe orice,aproape:)-de aceea nu stiu daca merit cu adevarat aceste cuvinte....

    RăspundețiȘtergere

Blog Archive

Persoane interesate

Despre mine

Fotografia mea
mono no aware-conceptul nipon care m-a preocupat, poate, cel mai mult, cu a sa "evanescenţă a lucrurilor"
Un produs Blogger.