Ea mereu îşi lasă gesturile neterminate
- sau am eu idei prea fixe despre sfârşit, nu ştiu,
cert e că adesea m-a uimit cu durere,
m-a uimit ca o dimineaţă uscată după ce ai visat ploaie
goliciunea aceea a mărului
din care s-a muşcat o singură dată.
Şi nu ştiu dacă durerea sau uimirea
face să îmi tresară un loc, între coaste,
de unde se spune că purcede ea.
...
m-a uimit cu durere,
RăspundețiȘtergerem-a uimit ca o dimineaţă uscată după ce ai visat ploaie
nu pot să mă desprind de aceste cuvinte...
dar ce ar fi lumea şi privirea noastră către ea, dacă nu ar exista uimirile dureroase, nu-i aşa - prin uimirile fericite devenim transparenţi-heruvimici, prin cele dureroase întunecaţi-luciferici (asta ca să-mi amintesc de Blaga acum hehe)
da,cred ca cel mai bogati in viata ne simtitm in aceste uimiri,cred ca nu ne-am simti confortabil in eden pana cand trupurile noastre nu ne-ar fi acoperite cu aceste vesminte de uimire,care,cum spui,ne intuneca si ne lumineaza,siluetele noastre, intr-o refractie continua ,cum ar spune Flipi:)o ploaie care uda mereu proiectiile si asteptarile noastre,ideile vagi depsre sfarsit si inceput,mereu incomplete,mereu mai largi,pana va fi de ajuns
RăspundețiȘtergereo ploaie pranică, din noi, din esenţa esenţelor esenţelor noastre: simplul. debordant, valul ne aruncă inevitabil în şablonul unei amintiri ancestrale eronate.
RăspundețiȘtergereşamanii au iubit pământul şi l-au acceptat ca mamă, păcatul iniţial nu e decât acea ploaie, burniţa unor gânduri egotice, dar ce frumoasă reverie, pe culorile unui suflet albastru în căutarea uşilor interioare.
parafranzându-mă îţi mulţumesc pentru încredere şi prietenie. la fel de frumoase şi gingaşe ca pozele de peste cele câteva rânduri încărcate de tine.
oh,Flipi,unul dintre cele mai bogate si calduroase comentarii din blog,parca un festin,parca se asezoneaza si infatisarea cuvintelor,nu doar intelesurile lor,care,a propos,se intind peste paduri,peste sunetul ploii,care,se poate,ascunde uneori,prin cadenta inselatoare,simplul acela al sanului din pamantul-mama,din radacinile arborilor,indeajuns pentru orice reverie.
RăspundețiȘtergereeu iti multumesc