Dimineţi de octombrie, şi cum credeam noi
că putem urca dealurile doar
luând pe un deget ciocolată topită în ibricul de-aramă
( întotdeauna ni se părea c-avea un gust un pic amărui
şi respiram grijuliu
de teamă să nu se usuce prea repede ).
Din tren nu ne dădeam seama cum trebuie
dacă ciulinii stăteau cu adevărat drepţi
ori erau prinşi în cercurile pe care le făcea iazul,
dar mi-amintesc sigur
cum am mers într-o zi în pădure
să căutăm păducel fraged - aşa ne spusese mai demult tata,
şi cum scorburile cu ochi la fel ca orele de sub dimineaţă
ne-au insotit.
woww!! wow!!! aceste imagini sunt pur si simplu minunate. imi place atat de mult cum este incadrata prima, dinamismul tacut din a doua, tacerea si misterul din cea de-a treia.
RăspundețiȘtergereminunate, draga mea, absolut! acum toamna este rotunda ;-) si muzicala
este o atat de mare bucurie sa poti face toamna ritunda pentru prieten,desi ea are intotdeauna,nu-i asa,meandrele ei,alunecarile,urcusurile...clipa in care totul pare tarziu,si in care,totusi,simti ca poate fi recuperat,macar ca trecut.
RăspundețiȘtergeresi,inca o data,laitmotivul toameni noastre: suntem tineri pentru ca paducelul este,in fiecare an,fraged.
multumesc,draga mea,ca esti aici,impreuna cu mine,tot timpul
tot citind eu prin poeziile dragei noastre in ultima vreme :-), mi-am dat seama cat de des revine aceasta stare, ca aici, in care se amesteca amintirea si nesiguranta acestui trecut care este readus - sau inventat? nu se se stie sigur, si vocea inainteaza cu precautie spre un pamant sigur, dincolo de indoiala, incercand rand pe rand aceste amintiri, ca pe niste masti, sau rochii - si de multe ori chiar gaseste ceva sigur, ca aici, de care se poate agata, un reper de neclintit intr-o lume care altfel se tot reflecta pe sine, in oglinzi de abur.
RăspundețiȘtergereiti multumesc pentru atentia cea mare si cea multa,draga mea,cea pentru care ma simt,cum ar spune Li,onorata si flatata:)-la fel cum ti se pare tie cand scriu eu despre fotografii,la fel mi se pare mie ca tu reinventezi poeziile mele,le largesti si le faci mai vii decat sunt:)-ma rog,eu cred ca la mine este indreptatit:)
RăspundețiȘtergereasa este,incerc sa spun in poezii tot ce este echivoc,in general pun trecutul ca sa nu sperii prea tare,de cele mai multe ori as pune prezentul:)dar cred ca ceea ce e atat de sanctionat atat de drastic in viata de toate zilele-confuzia,nesiguranta e liber sa se manifeste in poezie,unde nu exista si nici nu cred ca e nevoie de siguranta decat ca schimbare; in poezie,cred eu,intervine egalitatea,acea egalitate de care imi este mie dor in fiecare zi...
(am schimbat vulpea,era ceva care ma irita la ea din prima,nu ca nu as fi simtit-o prea puternic,ci tocmai de aceea,vulpea mi se parea prea pregnanta,daca se poate spune asta despre o vulpe:) )