vineri, 23 decembrie 2011

Ele









Pămîntul oricum se termină cu mine

Aşa că îţi zic de acu

Am încercat să te iubesc mai mult decît pe celelalte

Ele s-au şters ele singure, e vrerea lor

Unii spun că e vorba de timp şi experienţă

Unele spun că nu le foloseşti , din ochi vezi

Tatăl copiilor lor nu eşti tu , cel ce va căra căruciorul în supermarket nu eşti tu

Iar toată pierzania asta se poate duce mult , pe multe coridoare

Cu şi mai multe promoţii.

Pămîntul ăsta se va duce naibii

Şi eu sunt cu tine , cu ce ne ajută asta?

Mereu am rîs, ţii minte, e bine că viaţa e un lighean cu frişcă

Tu încă ai pe nas puţin

Mereu mă bucur că există o femeie aici

Cu lighean şi frişcă


(liviuscrisu)




...

2 comentarii:

  1. "Şi eu sunt cu tine , cu ce ne ajută asta?"

    poate ne ajută, puţin, atât cât poate exista ajutor. ca şi chipul zâmbăreţ de pe geam :-)

    RăspundețiȘtergere
  2. da,si eu cred ca ne ajuta,si toti credem ca ne ajuta,altfel nu ne -ar bucura"ca exista o femeie aici" si nu am desena surasuri pe ferestre,chiar daca ele sunt evanescente si e nevoie de multa caldura ca aburii sa infatiseze ceea ce e limpede.

    RăspundețiȘtergere

Blog Archive

Persoane interesate

Despre mine

Fotografia mea
mono no aware-conceptul nipon care m-a preocupat, poate, cel mai mult, cu a sa "evanescenţă a lucrurilor"
Un produs Blogger.