În seara aceea stropeam pereţii albi
cu vocabulele noastre contradictorii,
ne plăcea jocul, ne intuiam
prin fumul ţigărilor,
noaptea îi dădea înainte, pălărie uşoară,
ne ţinea departe de aerul rece.
Şi ţin minte că nu ne-am întrebat deloc
cine va pregăti dimineaţa cafeaua.
...
materia reveriilor e ca dirigenţia. învaţă dar în acelaşi timp îndrumă. ştergând urmele trecerii informaţiei prin noi ajunge-vom la esenţele unor trăiri adevărate. alb-negru.
RăspundețiȘtergereamintirea sufletului extrasă prin extrapolare într-un celuloid format din particule de siliciu, cumva proiectat în oglinzi ca realitatea în suflet.
acest siliciu imi aduce in minte acele punctisoare albe,negre pe care le vad,cumva,in interstitiile pigmentilor nostri.
RăspundețiȘtergerede aceea imi place alb-negrul,proiectat ,daca se poate,pe ziduri ALBE.
tu,cel atat de gingas in simtire si vaz...