foto: Roxana Ghiţă
La casa veche, verde,
o grădină de vară, în martie;
puseseră jazz, un ton didactic
vorbea despre "sincopă";
pentru o rochie albastră,
norii acoperiseră cerul;
de la un termos cu ceai,
am avut vise cu şănţuleţe.
Ca o găină în mijlocul boabelor
-nu, mulţumesc, nu vreau un scaun-
îmi aruncasem ghiocul între sincope.
...
pe a-ritmii de jazz fluturi de gradina, captivi intr-o dimensiune verde, deseneaza pe cerul constiintei libertatii.
RăspundețiȘtergeree seara sau e gandul mosilor, revers, visand viitorul?
batranul si copilul,regasiti de Flipi in zborul fluturilor de noapte,care,daruiti prin el mie,deseneaza jazz cu aripile,iar antenele sunt in albastru.
RăspundețiȘtergere:-)
RăspundețiȘtergeremultumesc, draga mea.
Roxana,ce gest faci tu cu mine,draga,exista ceva mai plin de suplete si gingasie decat sa ii multumesti cuiva pentru ceea ce tu i-ai daruit?...
RăspundețiȘtergereSi nu iau in seama,sa stii,prostiile cu "dezamagirea" legata de"r" - proiectiile despre care iti spuneam nu aveau in ele ceva atat de minunat precum seva din adevar:)