Anunţ

Ceea ce m-a obosit pe mine
a fost că a trebuit mereu să-mi fac loc,
să îndepărtez lucruri,
să am încredere în gravitaţie
şi să-mi împart viaţa în ani.
(Eu, cu însuşiri excepţionale de plantă,
nici măcar pretenţia unei ferestre nu mă bântuia,
iar dacă era vorba de plăceri sau de oameni,
nu zic nu, i-aş fi încântat bucuroasă o clipă
- pentru cine era interesat).

Şi-ncă de la-ntâlnirea cu ştiinţa am priceput
că cel mai mult de furcă îmi vor da ecuaţiile
- toate gradele lor şi termenii greu de aflat,
din care a trebuit să dau examen.

Nu că aş avea acum vreo pretenţie
- anunţ doar că sunt obosită,
obosită aşteptând să se pună egalul,
obosită aşteptând încântarea
- pentru cine e interesat.


...