Actriţa

Simţise de mult că zilele acelea de toamnă
- atât de-nsorite, scurte şi neverosimil de reci -
nu puteau prevesti nimic bun;
de aceea a-nscenat aşteptări
care începeau, strict, la aceeaşi oră din seară.

Ceva care are nevoie în mod special de mătase,
unghii ca o coajă subţire de ou
şi neapărat o singură lampă
conţinea de fiecare dată povestea.

Mult mai târziu,
când nimic nu părea să mai aibă vreo importanţă,
urma să aibă loc acel gest
prin care ai vedea dintr-odată
că nu ţi-ai masat tâmplele cu parfum.

Solstiţiu

În ziua care era cea mai lungă
avea pasul rar şi purta rochia
cu multe poteci albăstrii
pe o câmpie întinsă.

Era genul de situaţie-n care
alegeai un ruj strident  fără vreun risc
- chipurile avuseseră vreme să se bronzeze,
întreaga după-amiază ceva ca un leu
umblase încolo şi-ncoace, până plecase.

Iar seara putuse să se-ntindă-n tot patul,
să adoarmă târziu şi să se simtă frumoasă
în felul în care plaja intră în mare.

To the party

Se întâmpla ca aniversările cele mai importante să aibă loc mai cu seamă în iarnă
- oricât ar fi căutat, nu ar mai fi găsit atunci ploi calde sau anemone
doar o dată un fluture cu aripile verzui-albăstrii,
dar și el își risipise pulberile-n zăpadă.

Și mergea la petreceri ca pe un câmp, foarte departe
trăgea în piept aerul dintr-un cer fără lună
și își făcea ochii să strălucească
la fel cum găsești un gând luminos
în mijlocul unui  pat din fân și din humă.

I was writing to you from Shanghai/Îți scriam din Shanghai

And many thanks for my friends, Roxana, Cristina and James, who made me a surprise by translating my little poem in their specific warm manner:

I was writing to you from Shanghai --
there it rains thick and often,
in golden drops under the streetlight.

I had bought myself a pale kimono
and picked flowers from an herbarium --
they suited me, I have olive temples.

In the row of lamps
I had to keep changing the paper--
your raincoat was wet and heavy.

Mother would bring me supper,
telling me again
not to strain my eyes by candlelight.

***

Îți scriam din Shanghai
- acolo plouă mult și des,
stropii sunt aurii de sub felinar.

Îmi cumpărasem un kimono pal
- luasem florile dintr-un ierbar,
îmi venea bine, știi, lângă tâmplele măslinii...

În șirul acela de lampadare
mereu trebuia schimbată hârtia,
iar pelerina ta era udă și grea.

Mama îmi aducea cina
și îmi spunea
să nu-mi mai stric ochii la lumânare.

Noiembrie

Toamna trecea.

Trecuse şi vara, e drept,
dar în septembrie, şi apoi în octombrie,
nucile şi castanele aveau miez auriu,
se făcea roşiatic, dacă povesteam îndelung, lângă foc.

În acea zi însă, când până şi o rază subţire,-albicioasă,
a dispărut dintr-o dată,
ne-am dat seama că venise noiembrie
- şi-am pregătit, răbdător, liste lungi cu dorinţe.

Lumină de august

Ferestrele ei erau întotdeauna deschise
- şi, din câte ştiu, storuri nu şi-a pus niciodată -
când mă chema, mi se părea că îmi explică o diagramă
- iar daca-ncercam să-nţeleg, se topea în lumina de august.

Moliciune şi iasomie ieşeau din încheieturile ei,
strângea în pieptănătură umbrele serii,
o ajutam să întindă cearceafurile
şi plecam cât mai târziu cu putinţă,
făcând pe stradă gesturi nebune.