Pregătiri

Toamna nu era printre cele mai calde,
de aceea ar fi fost foarte bine să ştii ce ai de făcut,
mai ales că erau cu tine şi ploile,
mestecându-şi domol tainul de frunze pierdute
(puţin mai greu era noaptea, când se părea
că cineva scrâşneşte sub pomi
ramuri subţirele şi crizanteme
fără să se gândească).

Astfel că-şi petrecea zilele aranjând în cămări
glastre cu gem şi cu musturi albastre,
iar pelerinele şi le-ajusta după o modă
şoptită de doi cormorani, lângă un nor străveziu.

Făcea toate astea cu un zâmbet cochet,
aşa cum îl ai când îţi aranjezi pentru nimeni sprâncenele;
n-a vrut să îmi spună de ce a ţipat, şi i-a părut mai apoi rău
când nu şi-a găsit rujurile şi pieptenele de zadă
( uitase că simţiserăm amândouă, străbătând rafturile
aceleaşi izuri de iască, şi nu ştiam dacă vinul s-a limpezit )