Nu era mereu totul trist
- spuneau ei când își dădeau întâlnire
în primele zile-ale primăverii.
Cămășile se uscaseră greu printre ploi
- și-atunci ea găsea cu cale să-și prindă în păr
o zambilă albastră.
Pășeau astfel în aerul care se umplea cu migală
la fel cum se lasă iarna tăcerea-n grădini.
