Învăţături

Pentru micul dejun foloseam acele idei
pe care ni le lăsa lângă pervaz soarele;
fiind adesea tot buimăciţi, aşezam ouăle şi ardeiul
pe o farfurie întunecată, aşteptând să-ncepem să povestim
aşa cum noaptea aşteptam să tăcem
când ne mai izbeam de câte un fir de lumină,
lăsat de veioză printre cearşafuri.


Pe la nouă, ştiam deja amândoi
ce haine o să purtăm şi pe cine vom vedea în ziua aceea,
sorbeam grăbiţi ultima-nghiţitură cu cafeină
şi ne spălam pleoapele şi obrajii cu zaţul,
ca să avem un ten luminos.

Macii Olympiei

Erau acele dimineţi când nu suna ceasul
stropii cădeau, ciocolata o ronţăia pe-ndelete,
îndepărta uşor draperia, ca atunci când culegea maci
şi o distrau saboţii primiţi, erau moi,
gândul o ducea la o gaică slăbită.

În astfel de dimineţi mă chema, eu ştiam,
nu putea uita chipul meu măsliniu,
unghiile mi le făceam cu lac negru
- păstra şi zaţul, savura şi cafeaua
- când puneam zahăr brun, îi spuneam tot ce aştepta să audă.

30 noiembrie

Un balans continuu, gesturile mele spre tine
povestesc despre cum am început să cresc o pisică,
să plantez flori, în ghivece mari, la ferestre,
să ştiu cât zahăr vrea fiecare dintre noi la cafea,
să păstrez mereu un zâmbet de rezervă.

În balans continuu, toamna ne-a spus o grămadă
- numai că astăzi am terminat cartea despre războiul cel crud,
Hitler a fost învins, eu mi-am cumpărat mandarine,
tufănelele rezistă mult în pahar, aşa este,
despre iarnă ştim că are nopţile foarte lungi.


...

Cu rom

foto: Roxana Ghiţă


Ştii, prietene, cât e de neagră
cafeaua cu rom
când râdem în telefon
te întinzi leneş în cadă
şi ai dinţii maro
de ciocolată cu rom?...

Plesnetul surd al apei.


...