Mylady II

Pe ea
oamenii o numesc doamnă;
când plânge
îşi ţine umerii drepţi
şi nu-i vezi lacrimile sub păr.

Pentru viaţă
are-un haiku
cu sunet de sticlă.

În ochii ei
mereu vreau să ştiu
cine sunt
de mă iubeşte astfel.

...

Reciful

Nu-i mai găseam trupul nicăieri-
-suflarea da, respiram, doar-
dar trupul-niciunde.

De aceea zic eu că visul a fost bun-
-chiar dacă marea e mare şi smoala e neagră,
în marea de smoală
am găsit trupul tatălui meu
şi am înotat cu el sub braţ.

Tata, e drept, e năucitor-
-când carbonizat, când prunc lilial;
dar dă sfaturi bune
şi face complimente naive.

Cu trupul lui sub ochi,
suflu, răsuflu-
-se încălzeşte smoala.


...

Cu rom

foto: Roxana Ghiţă


Ştii, prietene, cât e de neagră
cafeaua cu rom
când râdem în telefon
te întinzi leneş în cadă
şi ai dinţii maro
de ciocolată cu rom?...

Plesnetul surd al apei.


...

Artizanul

Strânsesem
atâtea relicvarii
că mi-am făcut, din nou,
două mâini.

O vreme, bilele chinezeşti
s-au încăuşat perfect;
apoi, din grijă
să nu-mi obosească oasele cântărind,
mama mi-a dăruit un rozariu.

Străbat
fiecare mărgică.

Pun nod
după fiecare.

Mai am puţin-
-termin şiragul
şi îl pun la admirat,
din nou,
în casetă.



..

Aliteraţii

Racla de tablă ruginie ruginită,
grobiera de la ghişeu cu glas glacial
au declanşat pocnetul surd
al pietrei care ţi-a sfâşiat tâmpla.


Restul îl ştiam dinainte -
întotdeauna am nevoie doar de puţin epic.

Pentru voi

Alerg, cu puii, înaintea furtunii,
îmi zgribulesc penele,
chicotesc a spaimă,
caut un adăpost,
privesc ruperile de nori,
nu mă mai interesează grăunţele.
Electrizate, odăjdiile mele
tună versete.

Ca să vă liniştiţi.

Mylady

Ea
se uită la lucruri
de departe.
Mereu proaspete, zornăitoare
lucrurile se îmbulzesc
să o slujească.

Ea
se uită la mine
ca şi când ar privi
prin găurile unei site.

Doamna mea îşi ridică sprânceana
peste regatul ei de paie.