Chrissei, căreia îi plac cercurile :)
În jurul ei era mereu o rotire
şi îşi procura pălării largi, circulare,
sprijinite, parcă, de perlele din urechi;
ceasuri concentrice numărau, aveam impresia,
miile de buline din guler, şi nasturii,
iar când i-am spus că ochii nu-i sunt deloc alungiţi
mi s-a părut că avea râsul atotştiutor.
Trebuia, aşadar, să stai drept ca un domn la tango,
să ai, ca şi el, un piept lat şi puternic
pentru a-mbrăţişa toate aceste circuite sprinţare
şi, pentru ca, la fel ca în dans,
pasul ei albastru să devină un vrej
- rodul lui va fi, domnul meu, o boabă rotundă
- ceva îmi spune că transparentă.
